Cadouri si Cadoul


La initiativa Sebastian Bârgău si a GourmetGift am hotărât sa ies din “barlog” .

Sper sa mă calific mai ales ca nu sunt un scriitor de concurs ci un scriitor din inima. Dar daca daca premiul e dublu , inima si materialul sunt îmbinate cine stie :d

Am fost printre norocosi. Sărbătorile mele începeau mai devreme cu ziua de nastere ca apoi sa continue luna codourilor. Am fost un băiat ce prin cadouri a inteles bomboane de toate felurile si de acea perioada îmi e dor . Sa nu strâmb din nas ca nu am primit nu stiu ce mașinuța.

Recunosc, privirea se indrepta uneori spre cine stie ce lucru strălucitor cu jind sau cu dorinta. Dar cum timpul mi-a confirmat pentru fiecare din noi ceva e pus deoparte.

Acel ceva acel cadou s-a lăsat așteptat dar a venit cu o putere de nedescris. Norocul meu s-a transcris printr-un prieten de familie. Fiind in multe ocazii in vizita la dansul nu am putut sa nu remarc dulapul “magic”. Un dulap unde fiecare om de rugby isi tine trofeele. Si pentru mine acel trofeu era mingea de rugby.

Au trecut anii si nici in cele mai frumoase vise nu as fi îndrăznit sa visez măcar, la acel lucru tuguiat. Cu ocazia absolvirii examenului de capacitate am fost invitat pentru a mi se explica pasii continuării studiilor si a luării vietii in piept.

Si cum stăteam la povesti dulapul “magic” se deschide..si..m-a “lovit” . Cadoul a fost o minge de rugby. Alba Cotton Oxford…

Acum eu eram centrul universului, eram cel dupa care privirile se întorceau. Eu si mingea mea țuguiată. Acel cadou ce mi-a schimbat viata ce m-a obliga in cel mai maret lucru posibil. Dator rugby-ului sa duc traditia mai departe sa inspir sa cuceresc sau sa duc stindardul unui sport special mai departe.

Lăsând frumoasele amintiri, un cadou trebuie oferit din suflet iar
cosuriCraciun sau cadou-craciun le împachetează asa frumos!!!

O gluma de Final (a)


Dupa o lunga perioada de gândire si amărăciune am hotărât să astern câteva rânduri. E greu si sentimentul de amărăciune si dezgust persistă. Nu am trăit perioada comunista dar din povestile auzite nu as gresi daca as spune ca ne-am întors in comunism.

Pana si teama de a asterne gânduri persista. Sa nu superi pe nimeni sa nu faci afirmatii ca se simt lezati. Dar munca unui grup intreg nu a contat . Lezarea grupului timisorean nu a mai contat in situatia asta. Pentru ca regulamentul e regulament.

Vag dar … Un loc 3 ca o gluma insa un loc 3 atât de graitor si vociferator. Striga din răsputeri ca locul nostru e sus. Acolo unde se respira aerul rarefiat al învingătorilor. Acolo unde cartile sunt jucate doar in iarba si nu in culise.

Play fair
Play hard

Ati pătat rugby-ul! Rusine


Azi s-a întâmplat ceva de domeniul fantasticului. De fapt fantastic e un cuvânt prea curat. Prea curat pentru mizeria ce s-a petrecut pe un teren de rugby. O semifinala murdarita de acte meschine. Un sport atât de nobil murdarit de interese .
Pe scurt. Au fost rupte 6 vize medicale a jucătorilor cheie din echipa. Cu 20′ înainte de meci. Sper ca e fericit autorul acestei întâmplări. Nu vreau sa dezvolt dar sper sa nu mai aibă liniste de acum încolo.
Deznodamant ..din păcate nu am avut putere sa câștigăm..din păcate nu a tinut aceasta înfrângere numai de noi..voi spune ca sortii ne-au fost potrivnici.
Punct si de la capăt
.

5 iulie 2014 Wedding!!!


Mă apropii cu repeziciune de evenimentul vieții. Dacă pana acum răspunsul la întrebările referitoare la emotii erau de un nu linistit, acum in pragul evenimentului nu mai sunt atât de lejer. Intensitatea creste . Nerăbdarea de asemenea . Emotia e la cote alarmante :) .
O comparatie intre iubirile mele , rugby-ul si sotia implicit familia nu isi au rostul. Amândouă sunt la fel de importante însă in arii atât de diferite.
Astept acest moment cu mare drag dragoste si emotie. Îmi doresc sa simtă aceeași emotie si plăcere cei ce vor fi alaturi de noi. In avans Va multumim.
 Dorintele si gusturile  apartin fiecăruia in  parte. E un eveniment si e o datină. E dragoste si vis. E puritate .
Astept si asteptarea isi merita fiecare clipa. O data pentru vesnicie. Te iubesc sotie. Te iubesc familie .

 

Pana unde duce nesimțirea


Azi am aflat unul din episoadele pe care le poti crede cu greu daca nu te afli printre protagonisti.

Cred ca stim majoritatea cum sta treaba cu impozitele si datoriile miilor de romani la fisc după acea lege controversata data retroactiv persoanelelor fizice autorizate.

In aceasta situație se afla si tatăl meu. O persoana pe care sa zicem ca actele ii dau un pic bătăi de cap. Asta ca sa arunc vina pe el si indolenta de a nu bate la usile fiscului si a întreba din luna in luna care mai e starea impozitelor si a datoriilor . Bun . Tata a gresit . Nu a platit datoriile s-au cumulat. Si acum intamplarea de domeniul fantasticului din punctul meu de vedere. Intre toate necazurile cu datoriile ce s-au adunat si eu am aflat foarte tarziu lucrul bun e urmatorul.
Verisoara mea lucreaza in cadrul institutiei. Fiind constrans de dobanzile de 0.05 pe zi am cerut cateva sfaturi. Le-am primit . Acestea erau: efortul de a plati suma datorata si nu dobanda si la o inspectie atenta unele sume de bani au fost virate gresit si a urmat o cerere de virare a banilor in contul corect . Si aici necazul .

Primeste tatal meu telefon de la o doamna f furioasa sa intrebe cum de a indraznit sa faca acea cerere. Cine l-a invatat ca asa a banuit ea ca nu e posibil. SI asta banuiesc pentru goana dupa jupuirea pielii unor bieti amarati care peste noapte s-au trezit cu mii de lei datorii la un stat in care banii se duc oriunde numai intr-un sistem corect nu. In loc sa primeasca acel telefon cu, domnule Traian e un lucru bun ce ati facut , daca puteti plăti suma datorata si nu dobanda ar fi indicat , femeia aceia a cautat persoana ce a facut un lucru corect. Noroc ca verisoara mea e intr-o functie buna si nu a avut de suferit de naivitatea tatalui meu. Pentru ca trebuie sa ascunzi numele celui ce incearca sa miste un deget in tara asta.

Am ramas asa uimit de aceasta intamplare incat din toata euforia eveninentului ce urmeaza a se intampla in viata mea , mi-a dat imboldul de a asterne aceasta intamplare. Ma casatoresccc :d

Cu dedicație


Pe parcursul perioadei de recuperare nu a contat doar voința, ambiția sau munca depusă. Oricât de sihastru ai avea sufletul sau cât de ambițios ai fi, iți va fi greu să razbați de unul singur.

Unul din citatele mele favorite spune așa: “Multă lume, oameni puțini”. Alături de acest citat stă la loc de cinste și încrederea ce trebuie să o ai, încredere în acei oameni puțini care prin profesionalism și susținere neîncetată ți-au fost alături. Și de asemenea întotdeauna să ai inima deschisă și încredere că vei reuși și totul nu va fi decât o amintire .

Acestea fiind spuse aș vrea să nominalizez câteva persoane importante în toată această perioadă a recuperării mele, persoane fără de care reabilitarea s-ar fi putut transforma întru-un calvar și timpul ar fi trecut înzecit mai greu.

O voi lua în ordine cronologică și voi începe cu Doctorul Prejbeanu și echipa dânsului. Atât de profesionisti si devotati jobului. Mulțumesc.

Alți medici ce mi-au creat un confort și o recuperare mai rapidă după diferite complicații sunt urmatorii:
Oșean Vasile , medicină sportivă și recuperare. Mulțumesc. Dr Ometa. De asemenea recuperare medicală. Un tip exotic dar foarte valabil. Mulțumesc

Urmatorul capitol la care am întâmpinat mari probleme a fost fizioterapia și preparatorul fizic. Am căutat, am testat si într-un final i-am găsit. Câștigătorii sunt Ovidiu Kurti și Tească Florin. De departe cei mai competenți și mai pătimași. Kinetoterapeul echipei FC Steaua București, respectiv preparatorul fizic al FRR. Aș vorbi mult depre acești baieți și doar la superlativ însă voi spune doar atât: Mulțumesc

Ultimul capitol pe care doresc sa-l enunț este lista scurtă de persoane ce mi-au fost foarte apropiate. Cu un telefon, un sfat și multă susținere: Mihai Lazar, Alexandru Tarus, Gigi Militaru, Eugen Capatana, Catalin Fercu, Andrei Iftode, Eugen Ciuntu, Lucian Lorin, Sergiu Chicos, Grigore Tirli, Octavian Campian, Alexandru Stefanescu, Romulus Puschiaza. Va multumesc

Am spus că e ultima enumerare a gandurilor de bine ce le-o transmit și eu persoanelor enumerate mai sus și nu numai. Dar mai am pe cineva. În toate aceste persoane enumerate mai sus se regasește o singură persoană.O personă care merită toată atenția și dragostea mea,  soția mea Ruxandra. Nu aș fi crezut că e o fire atât de puternică, că mă poate sprijini indiferent că asta însemna să fiu plecat cu lunile de acasă. Mi-a fost si imi este iubită, mama, prietenă. Îți mulțumesc.

Prin aceste experiente trece orice sportiv in recuperare. Cu greutăti, cu reușite, cu zile mai putin faste dar într-un final e atât de important că poți constientiza că această perioadă nu a făcut decât să te întărească.

Multumesc încă o dată tuturor celor care mi-au fost alături.  Persoanele enumarate mai sus au avut cel mai mare impact și au fost cei care și-au petrecut cel mai mult timp alături de mine. Sunt sigur că am omis să menționez pe cineva și îmi cer scuze dar am apreciat fiecare sms, telefon sau întrebare despre cum decurge recuperarea.

Ne vedem curând odată cu începerea noii ediții a Superligii CEC Bank.