Ola, Tenerife!


Londra: am avut un soc, unul termic.  Cum am pășit afara din avion am simțit puținele grade.  Erau puține dar le-am simțit.  Și totuși era jumătatea lui martie.  Trebuia sa fac ceva sa ma încălzesc.  Sa mai trăiesc câteva clipe pline de căldură.  Nu a trebuit decât sa ma apuc sa scriu.  Și toate peisajele chiar dacă reprezentau muntele vulcanic Teide friguros și înfricoșător, plajele cu nisip negru Los Cristiano Las Americas,  faleza capitalei insulelor Gran Canare sau parcul zoologic Loro  îți încălzesc sufletul. Dacă e iarna sau vara  îți dorești să fii instantaneu acolo.  Eu acum sunt sigur ca acestea sunt sentimentele ce ar trebui sa le simți când îți zboară gândul la Tenerife.

Cum nu îmi fac planuri de vacanta decât în ultimul moment, vremea englezească și programul ne-a împins la jumate lunii martie spre zone călduroase.  Am învârtit harta în minte  și am oprit-o în Tenerife.  Nu se putea potrivi mai bine aceasta perioada.  5 ani superbi de relație {sic} iar meteorologic și demografic se spune ca vremea în martie e cea mai potrivita.  Și pe buna dreptate.  Temperatura nu depășește 24-25 grade celsius (chiar dacă simți căldură mult mai accentuat) și insula nu e suprapopulata.  Ăștia suntem: ne place vacanta, muntele și marea și zonele semiaglomerate.

Și ne-am încadrat în plăcerile noastre. Rezervat bilete de avion hotel și uite-ne departe.  Ryanair  ‘Low fares  Made simple’ acesta fiind motto-ul lor.  Un motto corect.

Ajunși cu bine nu căldura m-a impresionat, nu aeroportul care era construit la marginea oceanului sau palmierii cu toaleta făcută perfect. Curățenia a fost cea care m-a impresionat.  Nu am vazut pe marginea drumului, pe plaja sau munte peturi,  pungi de plastic ori mucuri de țigară.  Curățenia la superlativ.  Asta pana când…

Insula e predominata de englezi bătrânei.  Dar nu îmi era rușine nici de numărul de francezi,  germani sau rusi.  Toate bune și frumoase dar asta pana când…am  recunoscut niste romanii după mucul de țigară stins și ascuns sub nisip.

Dar sa înceapă distracția, nu?! Ne place sa bifam.  Și asta înseamnă să vizitam cat mai multe obiective turistice.  Ei bine Tenerife nu e o stațiune de monumente sau statui.  E o stațiune de relaxare.  Plaja soare apa.  Munte vulcanic treking .  Parcuri zoo și parcuri acvatice.   Nu am mai întâlnit atât de multă diversitate geografică. Ocean,  plaja,  muntele vulcanic, zăpadă,  orașul port și capitala  Santa Cruz și amalgamul de turisti la fel de diversificati ca insula în sine.

Hotelurile dispun de transport pana la cea mai apropiata plaja. Insula are o rețeaua de transport și drumuri foarte bine dezvoltate, dar cel mai bine e sa fii propriul tău șofer.  Și e păcat sa nu faci un tur de forță al întregii insule.

Muntele Teide.
Drumul în sine până la poalele muntelui mi-a făcut mintea sa mă transpună pur și simplu într-un tablou.  Totul părea neatins de sute de ani,  conservat extraordinar.  Senzația care o ai când calci pe pământul ars parvenit din inima pământului e de nedescris.  Dar trebuie sa trăiești senzația obligatoriu.
Nu am avut norocul  să urcăm în vârf, telefericul fiind în ziua respectivă în mentenanță dar obiectivul nostru era să urcam până la gura vulcanului. Zăpada nu ne-ar fi permis oricum, așa că mă voi mulțumi și cu recordul de 2550 de metri.

Masca.  Un sat special camuflat în natura încropit în mijlocul muntelui și la doua ore de mers pe jos pana la ocean.   Drumul e superb dar cu grad dificil de condus.  Aproximativ o banda jumate cu sute de serpentine. Te întâlnești cu autocare cu turiști ceea ce sporește gradul de dificultate.

Loro Park.  Un parc creat din dragoste și cu dragoste pentru fauna și flora. Sunt sigur ca erau fericite animalele în microrezervatia creata.  Nu e libertate,  însă multe dintre animale sunt mult mai în siguranță acolo.

Plajele din Tenerife.  Se întind pe suprafețe largi. Toate au denumiri separate din cate am putut bănui dar împărțite pe zone.  Noi am luat tot soarele de  pe Playa las Vista, Los Cristianos si las Américas.

Pe Playa Jardin (Puerto de la Cruz) și în orașul Santa Cruz am pus piciorul în ziua când am vizitat parcul Loro.   Plaja este de  nisip negru,  intens și atât de fin.  Ceva special ce merită văzut.

Dar timpul trece la fel de repede ca acum când scriu aceste rânduri.  As mai vrea să pun în pagină trăiri dar poate e prea mult.  Cert e că în Tenerife,  timpul petrecut nu e prea mult niciodată.  Nu ne rămâne decât să trecem acest loc magic pe lista scurtă. Dacă ne vom reîntoarce vom fi  fel de însetați în a descoperi noi și noi locuri de pe această insulă.  Amintiri pe viață!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s